Pe panoul sanitatii,
Din mintea pictata-n negru,
Se vad fantomele moarte
Cum se joaca cu prezentul.
O balanta prafuita
Gazduieste sentimente.
Sus, in aer, sta iubirea
Aruncand sageti in suflet.
Jos, in groapa, zace ura
Macinand usor prezentul.
A trecut deja o vreme,
Iar sagetile n-au tinta.
Macinat am fost total,
Am ramas o bucatica.
Restu-s ura, zmoala neagra,
Te privesc cu ochi nebuni.
Te iubesc, dar nu conteaza
Ura mi-a pus pofta-n cui.
De si suntem la sfarsit
Asta e defapt prologul,
Ne contopim in nisip...
Praful dus de vantul negru.
